IMPERTINÉNȚĂ s. f. atitudine, comportare impertinentă; obrăznicie, necuviință, insolență. (< fr. impertinence) Vezi definitia »

TRÁUMĂ s.f. Leziune, rană pricinuită de un agent exterior (arsură, lovitură etc.); traumatism. ♦ (Fig.) Tulburare psihică, zguduire, rană sufletească. [Pron. trau-. / < fr., it. trauma, germ. Trauma, cf. gr. trauma – rană]. Vezi definitia »

CEDULĂ (‹ fr., lat.) s. f. Parte a veniturilor impozabile. Vezi definitia »

DOLÍNĂ, doline, s. f. Depresiune în formă de pâlnie, formată prin dizolvarea la suprafață a unor roci solubile. – Din scr. dolina. Cf. fr. doline. Vezi definitia »

copiuță, copiuțe s. f. (șc.) fițuică. Vezi definitia »