Definita cuvantului pluraletantum
PLURÁLE TÁNTUM adj. (despre un substantiv) folosit numai la plural, defectiv de singular. (< lat. plurale tantum)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu pluraletantum
FÁTUM s.n. (Liv.) Destin, soartă; fatalitate. [< lat. fatum]. Vezi definitia »
duiúm (-muri), s. n. – 1. (Înv.) Pradă, captură. – 2. Grămadă, mulțime, cantitate mare. Tc. doyom (Șeineanu, II, 163; Lokotsch 528). Vezi definitia »
cum se scrie corect fica sau fiica Vezi definitia »
*restitútio in íntegrum (lat.) [ti pron. ți] (-ti-o, -te-grum) loc. s. f. Vezi definitia »
SINGULÁRE TÁNTUM adj. (despre un substantiv) care are numai formă de singular; defectiv de plural. (< lat. singulare tantum) Vezi definitia »