ORCHESTRIÓN, orchestrioane, s. n. Instrument muzical în formă de orgă sau de pian, cu două sau cu mai multe claviaturi. [Pr.: -tri-on] – Din fr. orchestrion, germ. Orchestrion. Vezi definitia »

MICROFÓN s. n. dispozitiv care transformă vibrațiile sonore în oscilații electrice, în radioteleviziune și în telecomunicații. (< fr. microphone, germ. Mikrophon) Vezi definitia »

HELICÓN s.n. Instrument muzical de suflat cu tonuri grave, folosit mai ales în muzica militară. [Cf. fr. hélicon, germ. Helikon]. Vezi definitia »

FAETÓN² s. m. pasăre palmipedă din mările tropicale, mare, cu cioc ascuțit și coadă lungă. (< fr. phaéton) Vezi definitia »

FRAZIFÓN s. n. problemă enigmistică constând din găsirea unor cuvinte cu un anumit număr de litere corespunzătoare definițiilor și alcătuirea unei fraze prin alipirea cuvintelor găsite. (< frază + -fon²) Vezi definitia »