COLONÉL² s. n. corp de literă de șapte puncte tipografice; mignon. (<germ. Kolonel) Vezi definitia »

CEAUȘÉL, ceaușei, s. m. (înv.) Diminutiv al lui ceauș. [Pr.: cea-u-] – Ceauș + suf. -el. Vezi definitia »

MOTÉL s.n. Hotel situat de obicei de-a lungul șoselelor de mare circulație, special amenajat pentru primirea automobiliștilor. [< fr. motel]. Vezi definitia »

vărgățél (pop.) adj. m., pl. vărgățéi; f. vărgățéa, pl. vărgățéle Vezi definitia »

BĂLOȘÉL, băloșei, s. m. Ciupercă necomestibilă, cu pălăria galbenă-roșiatică și cu miros neplăcut (Russula foetens). – Din bălos + suf. -el. Vezi definitia »