Definita cuvantului polarizare
POLARIZÁRE s. f. 1. faptul de a (se) polariza; polarizație. 2. dezvoltare în direcții opuse a sensurilor unui cuvânt, inițial cu un singur înțeles. 3. (fil.) formare a unor termeni opuși, polari. 4. metodă terapeutică prin folosirea curentului electric de foarte joasă amplitudine, trecut prin electrozi fixați cu polul pozitiv pe arcadele orbitale, iar cu cel negativ la nivelul picioarelor. (< polariza)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu polarizare
care exercită o acțiune toxică asupra sistemului nervos (dicționar medical, ed. ceres 1998) Vezi definitia »
CUTERIZÁRE CA-TE-/ s. f. sistem de așezare a cărților în biblioteci după criteriul clasificării zecimale, iar în cadrul acesteia, în ordinea alfabetică a autorilor și a titlurilor pentru cărțile anonime. (cf. Cutter, autorul sistemului) Vezi definitia »
NEUNÍRE, neuniri, s. f. (Rar) Lipsă de unire, de înțelegere (între mai multe persoane, colectivități etc.); neînțelegere. [Pr.: ne-u-] – Ne- + unire. Vezi definitia »
EPOLÁRE s.f. 1. Aducere a armei în poziția de ochire și declanșare a focului. 2. (Constr.) Execuție a unui epolment. 3. (Mar.) Devierea din plan a marginii unei table de bordaj sau de punte. [După fr. épauler, épaulement]. Vezi definitia »
EXTERIORIZÁRE, exteriorizări, s. f. Actiunea de a (se) exterioriza și rezultatul ei; exprimare. [Pr.: -ri-o-] Vezi definitia »