sistálnic, sistálnică, adj. (înv.) sistematic. Vezi definitia »

ORONÍMIC, -Ă s. n., adj. (cuvânt) care denumește o formă de relief; oronim. (< fr. oronymique) Vezi definitia »

CATIHÉTIC, -Ă, catihetici, -ce, adj. Care ținea de catiheți, de învățământul religios. – Din ngr. katihitikós. Vezi definitia »

GENÉTIC, -Ă I. adj. referitor la genetică sau la geneză; referitor la ereditate, la gene, la geneză (1); ereditar. ♦ inginerie ~ă = ansamblu de operații efectuate „in vitro” cu gene, cromozomi și, uneori, cu celule întregi, în scopul „construirii” genetice de organisme cu proprietăți ereditare premeditate. II. s. f. știință care studiază ereditatea și variabilitatea în organismele vii. (< fr. génétique) Vezi definitia »

ALAMBÍC s. n. aparat de distilare, pentru fabricarea spirtului. (< fr. alambic) Vezi definitia »