VILEÁG s. n. (Pop.; în loc. adv. și expr.) (A da sau a scoate, a ieși etc.) în vileag = (a face sau a deveni cunoscut) în fața lumii, a tuturor, în public. – Din magh. világ. Vezi definitia »

MELIFÁG, -Ă adj. care se hrănește cu miere; melivor. (< lat. melliphagus) Vezi definitia »

COPROFÁG, -Ă adj., s.m. (Insectă) care se hrănește cu excremente; scatofag. [< fr. coprophage, cf. gr. kopros – excrement, phagein – a mânca]. Vezi definitia »

beleág (-guri), s. n. – (Înv.) Semn, marcă. Sl. bĕlĕgŭ (DAR). Este der. de la același cuvînt, beleaznă, s. f. (cicatrice), însă este greu de lămurit drumul urmat de împrumut; cf. mag. belezna „defect de țesătură”, rut. blyzna „cicatrice” (Pușcariu, Dacor., I, 225), rus. blizna „defect” (Bogrea, Dacor., III, 727), bg. bĕležka „semn”. Vezi definitia »

SAPROFÁG, -Ă adj. (despre organisme) care se hrănește cu materii organice în descompunere. (< fr. saprophage) Vezi definitia »