PĂLIMÁR¹, pălimare, s. n. 1. Stâlp de pridvor sau de prispă, care susține streașina acoperișului. 2. Împrejmuire de scânduri la prispa unei case țărănești, la un balcon, la un pod etc.; parmaclâc, balustradă (la un balcon). ♦ (Înv.) Întăritură, parapet. 3. Pridvor, cerdac; foișor. – Et. nec. Vezi definitia »

SECRETÁR, -Ă s.m. și f. 1. Persoană care rezolvă lucrările curente într-o întreprindere, într-o instituție administrativă sau științifică. ♦ Persoană care redactează procesul-verbal asupra lucrărilor și discuțiilor desfășurate în cadrul unei ședințe. ◊ Secretar de redacție = colaborator din redacția unei publicații care centralizează și coordonează materialul pregătit pentru tipar. ♦ Cel care ține lucrările cuiva, care scrie (după dictare) corespondența cuiva. 2. Persoană care face parte din conducerea unei organizații politice sau de masă și care conduce munca operativ, pe baza hotărârilor luate de organele colective respective. [< fr. secrétaire]. Vezi definitia »

POPICÁR, -Ă, popicari, -e, s. m. și f. Jucător de popice (1). – Popic + suf. -ar. Vezi definitia »

METAZOÁR, metazoare, s. n. (La pl.) Subregn de animale constituite dintr-un număr mare de celule variate ca structură și diferențiate funcțional; (și la sg.) animal care face parte din acest subregn. [Pr.: -zo-ar-] – Din fr. métazoaire. Vezi definitia »

SCAPULÁR, -Ă adj. Referitor la umăr, al umărului; umeral. ◊ Centură scapulară = claviculele și omoplații. // s.m. Bucată de stofă purtată de unii călugări pe umăr. [Cf. fr. scapulaire]. Vezi definitia »