eteríe s. f. – Mișcare revoluționară greacă, ce a izbucnit în 1821, împotriva turcilor, în scopul cucerii independenței naționale. – Mr. eterie. Gr. ἐταιρία „societate”. Sec. XVIII (cf. Gáldi 184). – Der. eterist, s. m. (revoluționar). Vezi definitia »

ORONIMÍE s.f. (Lingv.) 1. Totalitatea numelor care denumesc forme de relief. 2. Ramură a toponimiei care studiază numele de munți. [Gen. -iei. / < fr. oronymie, cf. gr. oros – munte, onoma – nume]. Vezi definitia »

POLIARHÍE s.f. Formă de guvernământ în care puterea este exercitată concomitent de mai multe persoane. [Gen. -iei. / < fr. polyarchie, cf. gr. polys – mai mulți, arche – conducere]. Vezi definitia »

OTOPLASTÍE, otoplastii, s. f. (Med.) Refacere plastică a urechii externe. – Din fr. ostoplastie. Vezi definitia »

PSIHROALGÍE s. f. senzație dureroasă la rece; psihroestezie. (< fr. psychroalgie) Vezi definitia »