BALÚSTRU, baluștri, s. m. 1. Fiecare dintre stâlpii mici (de lemn, de piatră etc.) fasonați care formează împreună o balustradă sau un parmalâc. 2. Compas alcătuit dintr-un braț care se poate roti în jurul axei reprezentate de celălalt braț, folosit pentru trasarea cercurilor cu rază foarte mică. [Var.: balústră s. f.] – Fr. balustre. Vezi definitia »

AGÉSTRU s. n. con de dejecție. (< fr. agestre) Vezi definitia »

VECTORMÉTRU, vectormetre, s. n. (Elt.) Aparat electric pentru măsurarea caracteristicilor curenților alternativi. – Din fr. vecteurmètre. Vezi definitia »

PROSOPOMÉTRU s.n. Instrument cu care se măsoară diferențele diametrelor feței și ale craniului. [< fr. prosopomètre, cf. gr. prosopon – față, metron – măsură]. Vezi definitia »

PRODUCTOMÉTRU, productometre, s. n. Înregistrator automat de producție. – Cf. germ. Produktionsmesser. Vezi definitia »