CHERATÍNĂ s.f. Substanță proteică solidă, care se găsește în epidermă, în păr, în unghii etc. [< fr. kératine]. Vezi definitia »

OPTOELECTRÓNICĂ s. f. Ramură a electronicii care se ocupă de producerea, măsurarea și folosirea radiației electromagnetice din domeniul optic, precum și de conversia acestei radiații în semnal electric. – Din fr. optoélectronique. Vezi definitia »

GRĂÚNȚĂ, grăunțe, s. f. V. grăunte. Vezi definitia »

ȚEPOȘÍCĂ, țepoșici, s. f. 1. Plantă din familia gramineelor, cu tulpina rigidă și aspră în partea superioară, cu frunze subțiri, rigide, aspre și cu spice lungi (Nardus stricta). 2. Plantă păroasă din familia umbeliferelor, cu frunze penate, cu flori albe sau trandafirii dispuse în umbele compacte și cu fructul acoperit de peri aspri (Tordylium maximum). – Țepos + suf. -ică. Vezi definitia »

DIZEUZĂ [-ZÖ-] s. f. cântăreață de muzică ușoară. (< fr. diseuse) Vezi definitia »