cimbístră (cimbístre), s. f. – Pensetă de depilat. – Mr. țimbistră. Tc. çimbistra (Șeineanu, II, 127; Lokotsch 759; Cihac, II, 565); cf. ngr. τσιμπίδα, alb. tśimbith. Din ngr., după Gáldi 162. Vezi definitia »

noreálă s.f. (înv. și reg.) nori de ploaie, vreme închisă. Vezi definitia »

-MICÓZĂ² elem. mic(o)-. Vezi definitia »

PĂRĂSITÚRĂ, părăsituri, s. f. (Pop.) Ou de găină neajuns la dezvoltare deplină, mic (și cu coaja moale). ♦ Epitet dat unui copil degenerat, mic și sfrijit. – Părăsi + suf. -tură. Vezi definitia »

CELÚLĂ, celule, s. f. 1. Element constitutiv fundamental al organismelor vii, alcătuit din membrană, citoplasmă și nucleu, reprezentând cea mai simplă unitate anatomică. 2. (În sintagma) Celulă de partid = (în trecut) denumirea organizației de bază a partidului comunist. 3. Fiecare dintre cavitățile hexagonale ale fagurilor de ceară, în care albinele depun mierea, cresc ouăle, puietul sau depozitează hrana; alveolă. 4. Încăpere (strâmtă) în închisori, unde sunt ținuți arestații sau condamnații. 5. Ansamblu format din aripile (și fuzelajul) unui avion. 6. Fiecare dintre compartimentele sau elementele identice, alăturate și cu aceeași funcție, ale unui dispozitiv sau ale unui sistem tehnic. Celulă de siloz. 7. (În telecomunicații) Suprafață geografică limitată acoperită de un releu de emisie-recepție, în cadrul sistemului de telefonie celulară. – Din fr. cellule, lat. cellula. Vezi definitia »