EMÍR s. m. 1. titlu dat descendenților lui Mohamed. 2. titlu al guvernatorilor unor țări musulmane. (< fr. émir) Vezi definitia »

PEIGNOIR s.n. (Franțuzism) Halat de baie; rochie de casă. [Pron. pe-nioár. / < fr. peignoir]. Vezi definitia »

volintír (-ri), s. m. – Soldat voluntar. Fr. volontaire prin intermediul germ. Volontair, rus. volontjor (Sanzewitsch 212), cf. bg. volontir. – Der. volintiresc, adj. (voluntar); volintirime, s. f. (trupă de voluntari). Este dubletul lui voluntar, s. m., din același cuvînt fr. Vezi definitia »

DECEMVÍR s.m. 1. Fiecare dintre cei zece magistrați romani care formau comisia care urma să dea Romei un cod de legi în anul 451 î.e.n. 2. Membru al unui colegiu sacerdotal din Roma antică. [< lat. decemvir, cf. fr. décemvir]. Vezi definitia »

baibafír (înv., reg.) (bai-) s. n., pl. baibafíre Vezi definitia »