RADIOTELEMÉTRU, radiotelemetre, s. n. Aparat pentru măsurarea distanțelor folosind undele radio². [Pr.: -di-o-] – Din fr. radiotélémètre, engl. radiotelemeter. Vezi definitia »

ECLIMÉTRU s.n. (Astr.) Instrument pentru măsurarea unghiurilor verticale (de pantă sau zenitale). [< fr. éclimètre, cf. gr. klinein – a înclina, metron – măsură]. Vezi definitia »

ECRÚ adj. invar. De culoarea mătăsii nespălate, care nu a fost albită; bej-deschis. ♦ (Despre mătăsuri) Care nu a fost trecut prin apă clocotită. [Pr.: e-crü] – Din fr. écru. Vezi definitia »

DECAMÉTRU s. m. 1. unitate de măsură pentru lungimi, de 10 metri. 2. instrument de măsură format dintr-o panglică sau un lanț cu lungimea de 10 metri. (< fr. décamètre) Vezi definitia »

PLANIMÉTRU s.n. Instrument pentru măsurarea suprafețelor plane. [< fr. planimètre]. Vezi definitia »