DENTÍȚĂ, dentițe, s. f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu flori galbene și cu fructe achene cu câte doi dinți, care crește în locuri umede (Bidens tripartitus). – Cf. dinte. Vezi definitia »

JURUÍTĂ, juruite, s.f. – V. juruit (2) (DEX'98) Vezi definitia »

AMÍDĂ, amide, s. f. Compus organic obținut prin înlocuirea unui atom de hidrogen al amoniacului cu radicalul unui acid. – Din fr. amide. Vezi definitia »

BERJÉRĂ, berjere, s. f. Fotoliu adânc și larg, având un spătar înalt cu rezemătoare laterale pentru cap. – Din fr. bergère. Vezi definitia »

puieríță s.f. (reg.; cu sens colectiv) copileți la tulpina porumbului. Vezi definitia »