SĂRĂTÓR, -OÁRE, sărători, -oare s. m. și f. Persoană care sărează alimentele într-o fabrică de conserve. – Sărat + suf. -ător. Vezi definitia »

PROGENITÓR s. m. (biol.) strămoș, străbun. (< engl., lat. progenitor) Vezi definitia »

TOREADÓR, toreadori, s. m. Luptător cu taurii (în Spania și în sudul Franței). [Pr.: -re-a-] – Din fr. toréador. Vezi definitia »

OSPĂTĂTÓR, -OÁRE, ospătători, -oare, s. m. și f. (Înv.) Persoană care dă (sau ia parte la) un ospăț. – Ospăta + suf. -tor. Vezi definitia »

TĂIETÓR¹, tăietoare, s. n. Buștean pe care se taie sau se despică lemnele de foc; (în trecut) trunchi care servea călăului pentru decapitarea condamnaților la moarte. – Din tăia + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »