EXOGÍRĂ, exogire, s. f. Gen fosil de lamelibranhiate cu valvele inegale și umboanele răsucite în spirală, existent în jurasicul superior. – Din fr. exogyre. Vezi definitia »

cormánă (cormáne), s. f. – 1. Parte a plugului care răstoarnă și mărunțește brazdele, răsturnătoare. – 2. La moara de apă, stavilă. – 3. (Înv.) Catarg. – 4. Ascuțire prea scurtă, care tocește tăișul. – Var. córman, cormán, córmănă. Origine incertă. Se consideră în general der. de la mag. kormány „cîrmă” (Cihac, II, 493; Cancel 13; DAR; Gáldi, Dict., 88), cuvînt care provine din sl. krŭmilo „cîrmă”, cf. cîrmi, și de asemenea sb. korman, rus. kormilo „cîrmă”; însă semantismul din rom. pare izolat și prezintă dificultăți. Este posibil să se produs o contaminare cu alt cuvînt, compară de ex. gr. ϰορωνόν „extremitate îndoită”. Vezi definitia »

SISTÁZĂ s. f. 1. (ant.) subdiviziune a armatei grecești. 2. (ret.) aranjare a cuvintelor în frază. ◊ expunere metodică a faptelor într-un discurs. (< fr. systase, gr. systasis) Vezi definitia »

supărătúră, supărătúri, s.f. (înv.) supărare. Vezi definitia »

GEOPOLÍTICĂ s. f. Teorie care susține că politica unui stat ar fi determinată de situația sa geografică. [Pr.: ge-o-] – Din germ. Geopolitik. Vezi definitia »