GEOFÍT, -Ă adj., s.f. (Plantă) ale cărei organe aeriene în condiții nefavorabile se usucă, organele subterane supraviețuind în pământ. [Pron. ge-o-. / < fr. géophytes, cf. gr. ge – pământ, phyton – plantă]. Vezi definitia »

IMPÓZIT, impozite, s. n. Plată obligatorie stabilită prin lege, pe care cetățenii, instituțiile etc. o varsă din venitul lor în bugetul statului; dare. ♦ (În trecut) Bir. – Din lat. impositum (cu sensul fr. impôt). Vezi definitia »

SERICÍT s. n. varietate de muscovit în mase fin lamelare sau solzoase, în șisturile cristaline slab metamorfozate sau în rocile eruptive. (< fr. séricite) Vezi definitia »

OPRIT¹ s. n. Oprire. – V. opri. Vezi definitia »

OXILÍT s. m. peroxid de sodiu, care în contact cu apa degajă oxigen. (< fr. oxylithe) Vezi definitia »