BINOCULÁR, -Ă, binoculari, -e, adj. 1. Prevăzut cu două oculare. ♦ Pentru amândoi ochii. 2. Care poate fi văzut cu amândoi ochii. – Fr. binoculaire. Vezi definitia »

NAVICULÁR, -Ă adj. (anat.) în formă de navă (1). (< fr. naviculaire) Vezi definitia »

PICURÁR, picurare, s. n. (Constr.) Lăcrimar la acoperiș. – Picura + suf. -ar. Vezi definitia »

BARBÁR, -Ă, barbari, -e, s. m. și f. 1. Nume dat, în antichitate, de greci și de romani oricui nu era grec sau roman. 2. (La m. pl.) Nume generic pentru popoarele care au năvălit la începutul evului mediu în Europa; (și la sg.) persoană care făcea parte dintr-un asemenea popor. 3. Fig. (Adesea adjectival) Persoană necivilizată, cu purtări grosolane. ♦ Persoană cu atitudine și comportare inumană, crudă, sălbatică. ♦ (Adverbial) În mod crud, sălbatic, grosolan. – Din fr. barbare, lat. barbarus. Vezi definitia »

RADICULÁR, -Ă adj. Care aparține rădăcinii, care se referă la rădăcină. [< fr. radiculaire]. Vezi definitia »