AVIÓN, avioane, s. n. Vehicul aerian mai greu decât aerul, care se menține în aer datorită unor aripi și se deplasează cu ajutorul elicei și motoarelor sau al reactoarelor; aeroplan. [Pr.: -vi-on] – Din fr. avion. Vezi definitia »

tron (-nuri), s. n. – Cufăr, ladă. Germ. Truhe, dialectal Truh(e)n (Tiktin; cf. Cihac, II, 243). – Der. troneci, s. n. (tronișor; sertar). Vezi definitia »

BASÓN s.n. 1. Fagot. 2. Mod de a cânta la orgă care amintește timbrul de oboi în registrele grave. [< fr. basson, it. bassone]. Vezi definitia »

CAPRÓN s. n. fibră textilă sintetică, cu rezistență și elasticitate foarte mare, obținută prin policondensarea caprolactamei. (< rus. kapron) Vezi definitia »

MARIMBAFÓN s. n. marimba. (< engl., fr. marimbaphone, germ. Marimbaphon) Vezi definitia »