Definita cuvantului pozitivism
POZITIVÍSM s. n. 1. curent filozofic din sec. XIX-XX care neagă filozofia ca o reprezentare teoretică gene-ralizată a lumii, limitându-se la faptele confirmate de experiență și negând astfel posibilitatea cunoașterii esenței fenomenelor. 2. interes exagerat pentru problemele practice, materiale, tendință de a urmări numai avantajele imediate. (< fr. positivisme)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu pozitivism
UMANITARÍSM s.n. Concepție, atitudine de înțelegere, dragoste față de oameni; umanitate (2). [Cf. fr. humanitarisme]. Vezi definitia »
s.m., art. prim-ministrul; pl. prim-miniștri, art. prim-minștrii Vezi definitia »
PSEUDOANGLICÍSM s. n. anglicism aparent, creat în alte limbi prin combinarea unor teme și elemente formative de origine engleză. (< fr. pseudo-anglicisme) Vezi definitia »
ANEMOTROPÍSM s.n. (Biol.) Curbare a organelor plantelor sub acțiunea curenților de aer. [< fr. anémotropisme, cf. gr. anemos – vânt, tropein – a întoarce]. Vezi definitia »
SARDANAPALÍSM s. n. viață decăzută; mod de trai decadent. (< sardanapal/ic/ + -ism) Vezi definitia »