CÍCLIC, -Ă, ciclici, -e, adj. 1. Care se desfășoară în cicluri sau aparține unui ciclu; periodic. ♦ (Despre lucrări muzicale, artistice) Care este alcătuit din mai multe părți independente. ♦ (Despre compuse chimice) Care are catenele în formă de ciclu (2). 2. (Bot.; despre flori) La care toate elementele sunt dispuse în verticil. – Din fr. cyclique. Vezi definitia »

PSEUDOFONÉTIC, -Ă adj. Referitor la pseudofonetism. [Cf. it. pseudofonetico]. Vezi definitia »

ULTRABÁZIC, -Ă, ultrabazici, -ce, adj. (Min.; despre roci eruptive) Care este sarac în silice și alcătuit în special din olivină sau din piroxeni. – Din fr. ultrabasique. Vezi definitia »

CORÍNTIC, -Ă adj. Din Corint; corintian. ◊ Ordin corintic = ordin arhitectonic din vechea Grecie, caracterizat prin coloane zvelte, cu capitelul împodobit cu sculpturi reprezentând foi de acantă în volută; coloană corintică = coloană aparținând acestui ordin. [< Corint – veche cetate grecească]. Vezi definitia »

ANTIPÁTIC, -Ă adj. Nesuferit; respingător. [Cf. fr. antipathique, it. antipatico]. Vezi definitia »