INCUBATÓR s.n. Cutie, cameră specială în care se face clocirea artificială sau unde se poate asigura dezvoltarea în condiții optime a copiilor născuți prematur. [< fr. incubateur]. Vezi definitia »

CONSERVATÓR¹, conservatoare, s. n. Instituție de învățământ de grad superior, unde se studiază muzica, (în trecut) și arta dramatică, și unde se formează compozitori, interpreți vocali și instrumentali, dirijori, muzicologi. – Din fr. conservatoire, germ. Konservatorium. Vezi definitia »

TESTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care lasă un testament; autorul unui testament. [Cf. lat. testator, fr. testateur]. Vezi definitia »

REVOLTĂTÓR, -OÁRE, revoltători, -oare, adj. Care provoacă revoltă, indignare; nedrept, scandalos. – Revolta + suf. -ător. Vezi definitia »

pogór s.n. (înv.) coborâre. Vezi definitia »