meditá (meditéz, meditát), vb. – 1. A gîndi. – 2. A prepara, a da lecții în particular. Fr. méditer; și pentru sensul al doilea lat. meditari cu sensul de „a exercita, a pregăti”, comun în limba clasică (observațiile lui Graur, BL, XIV, 109 nu sînt izbutite). – Der. meditativ, adj.; meditațiu(n)e, s. f. (gîndire profundă; lecție particulară), din fr. méditation; meditator, s. m. 9profesor particular); premedita, vb., din fr. préméditer. Vezi definitia »

rasplata Vezi definitia »

INVITÁ vb. I. tr. A pofti; a chema. ♦ A chema insistent, a soma. [P.i. invít. / < fr. inviter, it., lat. invitare]. Vezi definitia »

ȘUTÁ vb. intr. (sport) a lovi, a arunca cu putere mingea către poarta adversă; a trage un șut. (< fr. shooter) Vezi definitia »

SUPRASOLICITÁ vb. tr. a solicita excesiv; a supraîncărca. (< supra¹- + solicita) Vezi definitia »