ARZĂTÓR³, -OÁRE, arzători, -oare, adj. 1. Care arde, care dogorește; fierbinte. 2. Fig. Puternic, intens; deosebit (de mare). Document de o arzătoare actualitate. ♦ Care cere o soluție imediată; urgent. Problemă arzătoare. – Din arz (prez. ind. al lui arde) + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

SENSIBILIZATÓR s.m. Substanță care, adăugată în stratul fotosensibil al unui material fotografic, face ca acesta să fie impresionat de anumite radiații. [Cf. fr. sensibilisateur]. Vezi definitia »

RACLÓR s.n. 1. Dispozitiv mobil servind la curățirea nămolului depus pe fundul decantoarelor. 2. Lamă subțire de oțel cu muchie ascuțită, folosită pentru așchiere; răzuitor. [Cf. fr. racloir]. Vezi definitia »

strugușór, strugușóri, s.m. (reg.) strugurel. Vezi definitia »

nistór, nistóre, s.n. (reg.) țapină de lemn cu vârf de fier cu care se desfundă canalele de coborâre a buștenilor din pădure. Vezi definitia »