Definita cuvantului pretor
PRÉTOR s. m. 1. magistrat roman cu rang imediat inferior consulului. 2. (în trecut) persoană pe lângă marile unități militare, cu atribuții în timp de război sau de mobilizare în poliția administrativă și judiciară. 3. reprezentant al puterii centrale într-o plasă, cu atribuții administrative și de poliție. (< lat. praetor)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu pretor
DEPĂNUȘĂTÓR, depănușătoare, s. n. Mașină pentru desfacerea pănușilor de pe știuleții de porumb. – Depănușa + suf. -tor. Vezi definitia »
FOLOSITÓR, -OÁRE, folositori, -oare, adj. Care aduce folos, care este de folos, care servește unui scop (bun); util. – Folosi + suf. -tor. Vezi definitia »
VICEGUVERNATÓR s. m. locțiitor de guvernator. (după engl. vice-guvernour) Vezi definitia »
RECUZITÓR, -OÁRE, recuzitori, -oare, s. m. și f. Persoană însărcinată cu procurarea și păstrarea recuzitei unui teatru sau a unui studio cinematografic. – Din germ. Requisiteur. Vezi definitia »
FOTOSINTETIZATÓR, -OÁRE, fotosintetizatori, -oare, adj. (Bot.) Care contribuie la fotosinteză. – De la fotosinteză. Vezi definitia »