PNEUMOPALUDÍSM s. n. complicație pulmonară a malariei. (< fr. pneumopaludisme) Vezi definitia »

MONOGENÍSM s. n. Teorie antropologică care consideră că specia umană are origine unică. – Din fr. monogénisme. Vezi definitia »

LACONÍSM s. n. însușirea de a fi laconic: exprimare laconică. (< fr. laconisme) Vezi definitia »

PARNASIANÍSM s.n. Curent sau școală literară franceză în a doua jumătate a sec. XIX, care cultiva o poezie picturală, rece și impersonală, caracterizându-se prin cultul formei și printr-un estetism exagerat. [< fr. parnassianisme, cf. Parnasul contemporan – revistă franceză (1866-1876)]. Vezi definitia »

CONTRACTUALÍSM s. n. doctrină socială, politică și juridică, apărută în sec. XVII, fundată pe principiul contractului social; teoria contractului social. (< it. contrattualismo) Vezi definitia »