Definita cuvantului probatoriu
PROBATÓRIU, -IE I. adj. propriu să dovedească ceva; probator. II. s. n. procedură de culegere a probelor în justiție. (< lat. probatorium, fr. probatoire)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu probatoriu
scófiu, scófii, s.n. (înv.) 1. fir de aur cu care se brodau unele obiecte de îmbrăcăminte (de gală). 2. obiect de îmbrăcăminte brodat cu scofiu. Vezi definitia »
funinginíu, -íe, adj. (reg.) de culoarea funinginii (negru); funinginos. Vezi definitia »
arbítriu și arbítru, s.m. (înv.) hotărâre, judecată, voință; liber arbitr(i)u = libertatea voinței Vezi definitia »
LIMBÁGIU s.n. v. limbaj. Vezi definitia »
hasichíu (hasichíi), s. m. – Soldat turc din garda sultanului. Tc. haseki (Șeineanu, III, 61). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »