Definita cuvantului procidență
PROCIDÉNȚĂ s. f. (med.) ieșire spre exterior a unui organ sau a unei părți dintr-un organ. (< fr. procidence)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu procidență
cráină, cráine, s.f. (pop.) margine; în expr. a umbla craina = a bate marginile, a umbla fără rost. Vezi definitia »
CIMILITÚRĂ, cimilituri, s. f. (Pop.) Ghicitoare. – Cimili + suf. -tură. Vezi definitia »
LEȘIÁLĂ, leșieli, s. f. (Reg.) Stare de slăbiciune, de sfârșeală; leșuială. [Pr.: -și-a-] – Leșie (Înv. „sfârșeală” – et. nec.) + suf. -eală. Vezi definitia »
GRÍMĂ s.f. Totalitatea mijloacelor cosmetice folosite de actori pentru a se machia; machiaj. [< fr. grime, cf. it. grimo – ridat]. Vezi definitia »
iaváșă, iavașe s. f. prostituată specializată în perversiuni dureroase. Vezi definitia »