TERATOLOGÍE s. f. ramură a biologiei care studiază malformațiile, la animale și plante. (< fr. tératologie) Vezi definitia »

CUCERNICÍE s. f. Evlavie, religiozitate, pietate, smerenie, cucerie. ♦ (Însoțit de un pronume posesiv) Titlu care se dă preoților. – Cucernic + suf. -ie. Vezi definitia »

ECHIPARTÍȚIE s.f. Repartizare egală (a unor substanțe, a unei forțe etc.) între diversele componente ale unui tot. [Gen. -iei. / < fr. équipartition]. Vezi definitia »

ICONOLOGÍE s. f. 1. Știință care se ocupă cu studierea atributelor proprii diferitelor personaje din mitologia greco-romană, creștină etc., a căror cunoaștere permite artiștilor să reprezinte personajele respective. 2. Ramură a paleontologiei care studiază urmele (de locomoție) lăsate de vertebrate pe unele sedimente. – Din fr. iconologie. Vezi definitia »

RINOSCOPÍE, rinoscopii, s. f. Examinare a foselor nazale. – Din fr. rhinoscopie. Vezi definitia »