CORELÁȚIE s.f. Relație, legătură reciprocă între lucruri sau fenomene. ♦ (Mat.) Transformare biunivocă prin care unui punct îi corespunde un plan și reciproc, deci unei drepte o dreaptă. ◊ Coeficient de corelație = mărime măsurând relația de similitudine dintre doi factori. [Gen. -iei, var. corelațiune s.f. / cf. fr. corrélation]. Vezi definitia »

DIACRONÍE s.f. Evoluție în timp, desfășurare istorică a unui proces, a unui ansamblu de fenomene. [Gen. -iei. / < fr. diachronie]. Vezi definitia »

FILMOLOGÍE s.f. Disciplină care se ocupă de fenomenul cinematografic; (p. restr.) disciplină sociologică având ca obiect influența filmului asupra individului și societății. [Gen. -iei. / < fr. filmologie]. Vezi definitia »

MIOTOMÍE, miotomii, s. f. Parte a anatomiei care se ocupă cu disecția mușchilor; incizie în mușchi. [Pr.: mi-o-] – Din fr. myotomie. Vezi definitia »

HOMOMERÍE s. f. (biol.) 1. egalitate numerică, uniformitate a părților unor organe ale aceleiași specii. 2. influență reciprocă identică a factorilor ereditari. (< fr. homomérie) Vezi definitia »