șodâlcáie s.f. (reg.; deprec.) om șchiop. Vezi definitia »

XILOLITOGRAFÍE s. f. (Tipogr.) Procedeu de tipar litografic la care forma de tipar se execută pe o placă de lemn. – Din fr. xylolithographie, germ. Xylolithographie. Vezi definitia »

INCHIZÍȚIE s.f. Instituție ecleziastică, cu prerogative judiciare și penale, vestită prin sentințele sale de o mare cruzime și instituită de biserica romano-catolică (în sec. XIII-XIX) pentru a stăpâni pe așa-numiții eretici și mai ales pentru a oprima pe cei care se opuneau exploatării feudale și asupririi bisericii. [Gen. -iei, var. inchizițiune s.f. / cf. it. inquisizione, fr. inquisition, lat. inquisitio]. Vezi definitia »

isțelénie s.f. (înv.) 1. vindecare, mântuire. 2. îndreptare, reparare. Vezi definitia »

HISTAMINEMÍE s.f. (Med.) Prezență a histaminei în sânge. [Gen. -iei. / < fr. histaminémie]. Vezi definitia »