MANTINÉLĂ, mantinele, s. f. 1. Împrejmuire dreptunghiulară, rotunjită la colțuri, care delimitează terenul de joc la hochei pe gheață. 2. Marginea interioară a unei mese de biliard. – Din it. mantinella. Vezi definitia »

DELICVESCÉNȚĂ s. f. Proprietate a unor substanțe solide de a fi delicvescente. ♦ Fig. Decadență, degenerare, degenerescență. – Din fr. déliquescence. Vezi definitia »

păleácă, păléci, s.f. (reg.) 1. prăjină lungă și subțire; ciomag. 2. nuia groasă. Vezi definitia »

SANTINÉLĂ, santinele, s. f. Soldat înarmat care face serviciul de pază a unui post, a unei instituții; p. gener. persoană care stă de pază. [Var.: sentinélă s. f.] – Din fr. sentinelle. Vezi definitia »

VERDÚRĂ s.f. Termen folosit pentru a denumi o tapițerie care reprezintă un peisaj cu multă vegetație. [< fr. verdure]. Vezi definitia »