HIDRONIMÍE s.f. Studiul denumirilor de ape. ♦ Numele de ape dintr-o anumită regiune. [< fr. hydronymie]. Vezi definitia »

MEZOMERÍE s.f. (Chim.) Fenomen de oscilare a structurii unei molecule între formele ei izomere electronic; structură intermediară. ◊ Teoria mezomeriei = teorie care consideră că, pentru o substanță ce poate fi formulată în mai multe structuri (structuri-limită), adevărata ei structură nu este cea redată prin structurile-limită, ci cea intermediară acestora. V. rezonanță. [Gen. -iei. / < fr. mésomerie]. Vezi definitia »

GONOCOCÍE s.f. (Med.) Ansamblul manifestărilor morbide produse de prezența gonococului în organism. [Gen. -iei. / < fr. gonococcie]. Vezi definitia »

OPERATORÍE s.f. (Rar) Meseria de operator cinematografic. [< operator + -ie]. Vezi definitia »

SINESTEZÍE s.f. 1. (Psih.) Asociație spontană între senzații de naturi diferite; corespondență (II). 2. Tehnică literară constând în transpunerea metaforică a datelor unui simț în limbajul altui simț. ♦ (În pictura expresionistă) Încercare de transpunere grafică sau coloristică a unei senzații auditive. [Gen. -iei. / < fr. synesthésie, cf. gr. syn – cu, aisthesis – senzație]. Vezi definitia »