FUNCȚIONARÍSM s. n. Tendință birocratică de a considera problemele din punct de vedere individual, nu general; atitudine indiferentă, lipsită de interes și de devotament față de muncă; birocratism, birocrație. [Pr.: ți-o-] – Din fr. fonctionnarisme (după funcționar). Vezi definitia »

SINTETÍSM s. n. Faptul, însușirea de a fi sintetic; caracter sintetic. – Sintet[ic] + suf. -ism. Vezi definitia »

NEOPOZITIVÍSM s. n. Curent filozofic contemporan care acordă o atenție deosebită cunoașterii raționale și logicii, precum și analizei logice a limbajului științei. [Pr.: ne-o-] – Din fr. néo-positivisme. Vezi definitia »

SUPRAREALÍSM s.n. Curent artistic și literar de avangardă din sec. XX, care neagă gândirea logică și își îndreaptă toată atenția asupra iraționalului, inconștientului, viselor și fenomenelor de automatism, considerându-le ca fiind unica modalitate revelatoare a veritabilei noastre esențe și potențialități. [Pron. -re-a-. / < supra- + realism, după fr. surréalisme]. Vezi definitia »

CEREBRALÍSM s. n. raționalism exagerat. (< engl. cerebralism) Vezi definitia »