Definita cuvantului moralitate
MORALITÁTE s. f. Însușirea a ceea ce este moral (I 1); natura, caracterul, valoarea unui fapt, a conduitei unei persoane sau a unei colectivități din punct de vedere moral. ♦ Comportare, conduită, moravuri în conformitate cu principiile morale; cinste, bună purtare. – Din lat. moralitas, -atis, fr. moralité.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu moralitate
BĂTÉLIȘTE, băteliști, s. f. (Reg.) 1. Loc sau pământ bătătorit (de vite); loc în care stau de obicei animalele (sălbatice). 2. Loc de întâlnire, de adunare. – Bate + suf. -eliște. Vezi definitia »
joc la două capete expr. (pub., peior.) oportunism. Vezi definitia »
PROPRIETÁTE s. f. 1. însușire, calitate caracteristică unui lucru, unei ființe etc.; caracter distinctiv. 2. calitatea unui cuvânt, a stilului etc. de a fi propriu (4). 3. stăpânire deplină asupra unui bun material; bunul însuși; avere. (< fr. propriété, lat. proprietas) Vezi definitia »
BARABÚLIȘTE, barabuliști, s. f. (Reg.) Ogor cultivat cu cartofi. – Barabulă + suf. -iște. Vezi definitia »
OVREIÉȘTE adv. (Înv. și reg.) Evreiește. ♦ În limba ebraică; evreiește. [Pr.: -vre-ieș-] – Ovrei + suf. -ește. Vezi definitia »