SERV- v. servo-. Vezi definitia »

NERV s.m. 1. Prelungire a celulelor nervoase în formă de fascicule de fibre, care conduc excitațiile senzitive de la organele periferice ale corpului către centrul celular și excitațiile motorii de la centrul celular către organele periferice. 2. (La pl.) Stare de încordare, de surescitare, de nervozitate. 3. (Fig.) Putere, forță, vigoare. [< lat. nervus, cf. fr. nerf, germ. Nerv]. Vezi definitia »

perv (-vă), adj. – (Mold.) De primă calitate, fin. Rus. pervyj (Tiktin). Se spune numai despre făina albă. E dubletul lui pîrv, adj. (se spune despre oile cu lînă scurtă), din sl. prŭvŭ „primul”. – Der. pîrvac, s. n. (stup nou), în Olt., din bg. părvac (Conev 74), slov. prvec (Tiktin). Vezi definitia »

PENINÉRV, -Ă adj. (despre frunze) cu nervuri penate. (< fr. penninerve) Vezi definitia »

PELTINÉRV, -Ă adj. (despre frunzele peltate) cu nervuri ramificate de la centru către margine ca niște raze. (< fr. peltinerve) Vezi definitia »