TENTÁNT, -Ă adj. Care tentează; ispititor, atrăgător, îmbietor. [Cf. fr. tentant]. Vezi definitia »

DIRIMÁNT, -Ă adj. (Jur.) Care anulează un act încheiat sau constituie o piedică. [< fr. dirimant, cf. lat. dirimere – a separa, a rupe, a anula]. Vezi definitia »

REDUNDÁNT, -Ă adj. Referitor la redundanță, care prezintă redundanță. V. superfluu. ♦ (Rar; despre stil) Încărcat; plin de emfază, sforăitor. [Var. redondant, -ă adj. / < engl. redundant, fr. redondant, lat. redundans]. Vezi definitia »

AVẤNT, avânturi, s. n. 1. Vioiciune, energie, forță în mișcări. ◊ Loc. vb. A-și lua avânt = a se avânta. 2. Însuflețire, elan, entuziasm. 3. Dezvoltare rapidă, progres remarcabil (într-un domeniu, într-o epocă etc.). – Din avânta (derivat regresiv). Vezi definitia »

SACRAMÉNT s.n. Taină bisericească; (spec.) împărtășania la catolici. [Pl. -te, -turi. / < lat. sacramentum < sacrare – a sfinți, cf. it. sacramento, fr. sacrament]. Vezi definitia »