Definita cuvantului moravuri
MORÁVURI s. n. pl. Totalitatea obiceiurilor și deprinderilor unui popor, ale unui grup social sau ale unei persoane; conduită morală, moralitate. Bunele moravuri = decență în comportare. – Din năravuri (refăcut după lat. mos, moris).
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu moravuri
VAPÓRI s. m. pl. Substanță aflată în stare gazoasă, la o temperatură mai joasă decât temperatura ei critică. – Din fr. vapeur, lat. vapor. Vezi definitia »
ciopocărí vb. IV (reg.) a lucra ceva în curtea țărănească (cu securea, cu grebla, cu furca etc.). Vezi definitia »
crug-cruguri s.n. (inv.) 1. Orbita a Lunii sau a unei planete. Expresie: crugul cerului (sau ceresc) = bolta cereasca. 2. Ciclu solar sau lunar. – Din rus., scr. krug Sursa este DEX'98, Ed. a II a !!! Vezi definitia »
PARI- elem. „egal”. (< it. pari-, cf. lat. par) Vezi definitia »
a băga în răcori / în sperieți expr. v. a băga în boală (1.) Vezi definitia »