Definita cuvantului provocare
PROVOCÁRE s. f. 1. acțiunea de a provoca. 2. (jur.) aducere a cuiva, prin diverse acțiuni ilicite, într-o stare de tulburare sau emoție favorabilă comiterii unei infracțiuni. 3. producere artificială a unei boli, a unui avort. (< provoca)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu provocare
ÎNFRUMUSEȚÁRE, înfrumusețări, s. f. Acțiunea de a (se) înfrumuseța; împodobire. – V. înfrumuseța. Vezi definitia »
care se poate sustine Vezi definitia »
MARCÁRE, marcări, s. f. Acțiunea de a marca; marcaj, marcat1. – V. marca. Vezi definitia »
fărâmíre s.f. (înv.) fărâmare. Vezi definitia »
PRESĂDÍRE, presădiri, s. f. (Pop.) Acțiunea de a presădi și rezultatul ei. – V. presădi. Vezi definitia »