Definita cuvantului provocator
PROVOCATÓR, -OÁRE I. adj. care provoacă; provocant. ◊ ostentativ. II. s. m. f. cel care instigă. (< fr. provocateur, lat. provocator)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu provocator
semafor, semafoare s. n. ochi. Vezi definitia »
UZURPATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care săvârșește o uzurpare. (< fr. usurpateur, lat. usurpator) Vezi definitia »
mușcătór adj. (reg.) tămâios. Vezi definitia »
MOLEȘITÓR, -OÁRE, moleșitori, -oare, adj. Care moleșește, care provoacă moleșeală. ♦ Care predispune la somn. – Moleși + suf. -tor. Vezi definitia »
BĂNUITÓR, -OÁRE, bănuitori, -oare, adj. Care bănuiește; care este înclinat (în mod exagerat) spre bănuială; neîncrezător. ♦ Gelos. – Din bănui + suf. -(i)tor. Vezi definitia »