EMPIRIOMONÍSM s. n. Variantă a empiriocriticismului potrivit căreia realitatea fizică nu ar fi decât „experiența socialmente organizată a omenirii”. [Pr.: -ri-o-] – Din rus. empiriomonizm. Vezi definitia »

PUGILÍSM s. n. box¹ (1). (< engl. pugilism) Vezi definitia »

PATRIARHALÍSM s. n. Tendință de întoarcere la tradițiile și datinile din trecut; obicei, tradiție etc. care amintește de timpurile patriarhale (2). [Pr.: -tri-ar-] -Patriarhal + suf. -ism. Vezi definitia »

PARTICULARÍSM² s. n. (Rar) Caracter intim, personal, specific al cuiva sau a ceva. – Particular + suf. -ism. Vezi definitia »

MONUMENTALÍSM s. n. Calitatea a ceea ce este monumental; grandoare, măreție, monumentalitate. – Monumental + suf. -ism. Vezi definitia »