ECOLOGÍE s. f. știință care studiază interrelațiile dintre organismele vii și mediul lor de viață. ♦ ~ socială = disciplină sociologică având ca obiect studiul relațiilor omului cu mediul său, natural și social. (< fr. écologie) Vezi definitia »

PUSTNICÍE s. f. Viață, stare de pustnic; sihăstrie. ♦ Fig. Viață retrasă și aspră pe care o duce cineva. [Var.: pusnicíe s. f.] – Pustnic + suf. -ie. Vezi definitia »

ACLAMÁȚIE, aclamații, s. f. Manifestare a aprobării sau a entuziasmului, prin urale sau aplauze; ovație. – Fr. acclamation (lat. lit. acclamatio, -onis). Vezi definitia »

BIBLIOTERAPÍE s. f. metodă de tratament în psihiatrie prin lecturi. (< fr. bibliothérapie) Vezi definitia »

PSIHOPROFILAXÍE s.f. Tratament psihic preventiv al unui pacient care urmează să suporte încercări psihice sau dureri extraordinare. [Gen. -iei. / < fr. psychoprophylaxie]. Vezi definitia »