FÂNÁȚĂ s. f. v. fâneață. Vezi definitia »

ȘÍNĂ, șine, s. f. 1. Fiecare dintre barele de oțel laminate după un anumit profil și folosite drept cale de rulare pentru un vehicul cu roți (tren, tramvai) sau de ghidare pentru anumite piese mobile dintr-o instalație tehnică. ♦ P. ext. Cale ferată. 2. Cerc de oțel care se montează pe roțile de lemn ale unui vehicul pentru a le feri de uzură. ♦ Bandă de metal care se fixează pe unele obiecte de lemn (uși, lăzi, butoaie etc.) pentru a le mări rezistența la uzură. – Din pol. szyna, germ. Schiene. Vezi definitia »

SUTÚRĂ s.f. 1. (Med.) Cusătura celor două buze ale unei răni. 2. (Anat.) Articulație fixă a oaselor late ale craniului. [< fr. suture, cf. lat. sutura]. Vezi definitia »

FOSFATÍDĂ s.f. Substanță din clasa lipidelor, care conține în molecula sa fosfor și care se găsește mai ales în țesutul nervos. [< fr. phosphatide]. Vezi definitia »

ZOONÓZĂ s.f. (Med.) Boală infecțioasă sau parazitară la animale, transmisibilă omului. [< fr. zoonose]. Vezi definitia »