páșă s. f. – Varietate de stuf (Carex riparia). Bg. paša „pășune” (Candrea). Vezi definitia »

MANIÉRĂ s.f. 1. (De obicei la pl.) Fel de a se purta în societate; comportare corectă, cuviincioasă. 2. Fel, chip, mod, procedeu. ♦ Mod specific de realizare a unui lucru, a unei opere; ansamblu de procedee și de mijloace de expresie caracteristice unui artist. 3. Afectare, artificialitate în stil. [Pron. -ni-e-. / < fr. manière, it. maniera]. Vezi definitia »

AUXANOGRÁMĂ s. f. rezultatul determinării necesităților nutritive ale plantelor. (< fr. auxanogramme) Vezi definitia »

PÓLCĂ s.f. Dans popular ceh sau polonez de perechi, vioi, însoțit de mici salturi; melodia acestui dans. [Pl. -ci. / < fr., rus. polka < cuv. polonez]. Vezi definitia »

OLIGOZAHARÍDĂ s. f. hidrat de carbon cu molecula din două până la șase molecule de monozaharide. (< engl. oligosacharide) Vezi definitia »