TRUDITÓR, -OÁRE, truditori, -oare, adj. (Pop. și livr.; adesea substantivat) Care muncește din greu, care desfășoară o activitate obositoare, extenuantă. – Trudi + suf. -tor. Vezi definitia »

MĂTURĂTÓR, -OÁRE, măturători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană care se ocupă cu măturatul străzilor. 2. S. f. Vehicul cu tracțiune mecanică, prevăzut cu o mătură mare circulară și cu o perie în formă de sul lung rotitor, cu care se mătură străzile. – Mătura + suf. -ător. Vezi definitia »

RACEMIFLÓR, -Ă adj. cu flori dispuse în ciorchini. (< fr. racémiflore) Vezi definitia »

surzitór, surzitoáre, adj. (înv.) asurzitor. Vezi definitia »

DEPRESÓR I. adj. care inhibă o anumită funcție, un anumit proces fiziologic. ♦ nerv ~ = nerv senzitiv cu terminații sensibile la variațiile presiunii sangvine. II. s. n. (genet.) substanță (sau genă) capabilă să deblocheze. ◊ genă sau un grup de gene inactive dintr-un genom. (< fr. dépresseur) Vezi definitia »