MAGNETOÓPTIC, -Ă, magnetooptici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Capitol al fizicii care studiază fenomenele produse în interacțiunea undelor electromagnetice luminoase cu câmpurile magnetice. 2. Adj. De magnetooptică (1). [Pr.: -to-op-] – Din fr. magnéto-optique. Vezi definitia »

DOLOMÍTIC, -Ă, dolomitici, -ce, adj. De dolomită, care conține dolomită, care este format din dolomită. – Din fr. dolomitique. Vezi definitia »

soríc, sorícă, adj. (reg.) zgîrcit. Vezi definitia »

SINCRONÍSTIC, -Ă adj. (Despre scrieri cu caracter istoric) Care expune și studiază evenimentele sincronic. [Cf. fr. synchronistique, germ. synchronistisch]. Vezi definitia »

OMBILÍC, ombilicuri, s. n. Orificiu abdominal prin care trece cordonul ombilical la fetus; buric. – Din fr. ombilic. Vezi definitia »