ȚÂRLÂITÓR, -OÁRE, țârlâitori, -oare, adj. Care țârlâie. ♦ (Substantivat, f.) Instrument muzical stricat, dezacordat. [Pr.: -lâ-i-] – Țârlâi + suf. -tor. Vezi definitia »

RESPIRATÓR, -OÁRE adj. Referitor la respirație. // adj., s.n. (Aparat) care folosește pentru respirație. [Var. respiratoriu, -ie adj. / cf. fr. respiratoire]. Vezi definitia »

BORȘIȘÓR, borșișori, s. m. Plantă erbacee cu frunze cărnoase și flori roz, răspândită pe stâncile calcaroase (Sempervivum schlehani). – Borș + suf. -ișor. Vezi definitia »

JIGNITÓR, -OÁRE, jignitori, -oare, adj. Care jignește; ofensator. – Jigni + suf. -tor. Vezi definitia »

OZONIZÓR, ozonizoare, s. n. Aparat pentru prepararea ozonului din oxigen pur sau din oxigenul din aer, destinat sterilizării aerului din încăperi, a apei etc. – Din fr. ozoniseur. Vezi definitia »