rénghi (rénghiuri), s. n. – 1. Farsă, bufonadă. – 2. Mișcare greșită, festă. – Var. renchi. Mr. renghia. Tc. (per.) rengy (Șeineanu, II, 301; Lokotsch 1700), cf. ngr. ῥέγϰι, sb. renk. Vezi definitia »

drag ca sarea-n ochi expr. nesuferit. Vezi definitia »

BRONHI- Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) bronhii”, „al bronhiilor”, „bronhie”. [Var. bronho-, bronș-. / < fr. broncho-, cf. gr. bronchos – trahee]. Vezi definitia »

asmațúchi s. m. – Plantă culinară (Anthriscus cerefolium). – Numeroase var.: (h)azmațuc(hi), (h)ațmațuc(hi), (h)armațuc(hi), etc. Tc. asmaçik (Șeineanu, II, 27; Lokotsch 125). Vezi definitia »

ușchí (-chésc, -ít), vb. refl. – (Arg.) A pleca repede și pe neobservate dintr-un loc, a ieși brusc. Țig. ušt- „a se ridica”, imperativ ušti (Vasiliu, GS, VII, 129; Graur 194; Graur, BL, IV, 199; Juilland 178), cf. tc. ușt „afară”. Legătura cu sl. ušidŭ „fugar”, rus. uškam „iepure” nu este clară (cf. Vasmer, III, 98). – Der. ușchială, s. f. (Arg., fugă). Vezi definitia »