HAL s. n. Stare rea, situație vrednică de plâns. ◊ Loc. adv. În așa hal (că)... = în așa măsură (că)... Într-un hal... sau Într-un hal fără (de) hal = în cea mai proastă stare. ◊ Expr. A nu avea hal să... = a nu fi în stare, a nu putea să... – Din tc. hal. Vezi definitia »

FLUVIÁL, -Ă, fluviali, -e, adj. Care aparține unui fluviu, privitor la un fluviu; care se face pe un fluviu. [Pr.: -vi-al] – Din fr. fluvial, lat. fluvialis. Vezi definitia »

BIMENSUÁL, -Ă, bimensuali, -e, adj. Bilunar. [Pr.: -su-al] – După fr. bimensuel. Vezi definitia »

SEX-APPEAL s.n. v. sexapil. [DEX'98] Vezi definitia »

ASCENSIONÁL, -Ă, ascensionali, -e, adj. Care tinde sau face să suie. Mișcare ascensională. [Pr.: -si-o-] – Din fr. ascensionnel. Vezi definitia »